Ce înseamnă procedura insolvenței persoanei fizice și cum te poate ajuta?
Insolvența personală este un mecanism legal destinat persoanelor fizice de bună-credință care au ajuns într-o situație în care veniturile și disponibilitățile lor nu mai sunt suficiente pentru plata datoriilor la scadență. În România, procedura este reglementată în principal de Legea nr. 151/2015 privind procedura insolvenței persoanelor fizice.
Scopul procedurii nu este ștergerea automată a tuturor datoriilor. Legea urmărește redresarea situației financiare, plata creditorilor într-o măsură cât mai mare și, dacă sunt respectate condițiile procedurii, posibilitatea eliberării de anumite datorii reziduale.
Când este o persoană considerată în insolvență?
Legea definește insolvența ca situația în care fondurile bănești disponibile ale debitorului nu sunt suficiente pentru plata datoriilor pe măsură ce acestea devin scadente.
Există o prezumție de insolvență atunci când, după trecerea a 90 de zile de la scadență, persoana nu și-a plătit datoria către unul sau mai mulți creditori.
Prezumția este relativă, ceea ce înseamnă că situația concretă trebuie analizată, nu doar numărul de zile de întârziere.
Cine poate solicita procedura?
Care este valoarea-prag?
Legea nr. 151/2015 definește valoarea-prag pentru procedura bazată pe plan de rambursare și pentru procedura judiciară prin lichidare de active ca fiind echivalentul a 15 salarii minime pe economie.
Deoarece salariul minim poate fi modificat, este mai corect să verifici pragul în funcție de valoarea aplicabilă la momentul în care intenționezi să depui cererea, nu să te bazezi pe o sumă în lei găsită într-un articol mai vechi.
Cele 3 proceduri de insolvență personală
Cum poate ajuta concret procedura?
Se oprește executarea silită?
Nu din simplul moment în care te gândești să depui cererea.
Efectele depind de procedura deschisă și de etapa în care se află aceasta.
Ce înseamnă „nivel de trai rezonabil”?
Insolvența nu presupune ca debitorul și familia sa să rămână fără resurse pentru necesitățile de bază. Legea definește o categorie de venituri neurmăribile necesare menținerii unui nivel de trai rezonabil.
Comisia de Insolvență la Nivel Central stabilește criterii pentru nivelul de trai rezonabil, iar ANPC a anunțat în martie 2026 actualizarea valorilor relevante în funcție de inflație.
Cum funcționează planul de rambursare?
Ce documente trebuie pregătite?
ANPC indică o serie de documente și informații necesare pentru analizarea situației financiare a debitorului.
Trebuie anunțați creditorii înainte?
Da. Legea prevede că, pentru cererea de deschidere a procedurii pe bază de plan, debitorul trebuie să își notifice intenția fiecărui creditor cunoscut cu cel puțin 30 de zile înainte de depunerea cererii.
Comunicarea trebuie făcută printr-o metodă care permite confirmarea primirii. Această etapă este importantă pentru a demonstra că creditorii au fost informați în mod corect despre intenția de a iniția procedura.
Care este diferența dintre plan, lichidare și procedura simplificată?
| Procedură | Cui i se adresează | Ce se întâmplă | Rezultatul posibil |
|---|---|---|---|
| Plan de rambursare | Debitorului care poate genera venituri și poate rambursa o parte relevantă din datorii. | Se stabilește un program de plăți și redresare financiară. | După executarea planului poate urma eliberarea de datorii reziduale în condițiile legii. |
| Lichidare de active | Debitorului a cărui situație nu permite redresarea printr-un plan realist. | Sunt valorificate bunurile și veniturile urmăribile. | După procedură și perioada de supraveghere poate interveni descărcarea de datorii reziduale. |
| Procedură simplificată | Debitorului vulnerabil care îndeplinește strict condițiile art. 65. | Există o perioadă de supraveghere de 3 ani și obligații speciale. | Datoriile reziduale pot fi șterse dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege. |
Procedura simplificată nu este disponibilă tuturor
Pentru această procedură trebuie îndeplinite cumulativ mai multe condiții. Totalul obligațiilor trebuie să fie de cel mult 10 salarii minime pe economie, debitorul să nu dețină bunuri sau venituri urmăribile și să fie peste vârsta standard de pensionare sau să fi pierdut total ori cel puțin jumătate din capacitatea de muncă.
Pe durata perioadei de 3 ani, persoana are obligații precum plata creanțelor curente, informarea comisiei cu privire la schimbări patrimoniale și, ca regulă, nu poate contracta noi împrumuturi.
Legea nr. 151/2015 definește anumite „obligații excluse” care nu pot fi supuse eșalonării, reducerii sau ștergerii prin procedurile de insolvență. Printre acestea se află anumite obligații de întreținere și obligațiile rezultate din răspunderea penală sau contravențională. De aceea, înainte de inițierea procedurii trebuie verificată natura fiecărei datorii.
Se șterg toate datoriile la final?
Nu automat și nu în toate cazurile. Legea folosește conceptul de „eliberare de datorii reziduale”, adică ștergerea anumitor creanțe rămase după executarea procedurii, în limitele și condițiile stabilite de lege.
Debitorul trebuie să respecte obligațiile impuse, să declare corect veniturile și bunurile, să coopereze cu administratorul sau lichidatorul și să nu fraudeze creditorii.
De asemenea, eliberarea debitorului de datorii nu stinge automat obligațiile codebitorilor sau ale terților garanți.
Legea este concepută pentru debitorii de bună-credință. Pot exista motive de excludere dacă persoana și-a provocat intenționat ori prin culpă gravă insolvența, a acumulat datorii prin cheltuieli excesive deși știa că nu le poate suporta, a ascuns bunuri sau a încercat să prejudicieze creditorii.
Unde începe procedura?
Pentru procedurile administrate prin comisia de insolvență, cererea și documentele sunt depuse în cadrul mecanismului organizat potrivit Legii nr. 151/2015. Comisii teritoriale funcționează la nivelul județelor, iar aparatul tehnic este asigurat în cadrul ANPC.
ANPC are o Direcție dedicată Insolvenței Persoanelor Fizice și publică formulare, informații, criterii privind nivelul de trai rezonabil și date de contact pentru persoanele care analizează o astfel de procedură.
Pentru o situație complexă — de exemplu executare imobiliară, mai mulți creditori garantați sau litigii — poate fi utilă și o analiză juridică individuală înainte de depunerea cererii.
Întrebări frecvente
Este insolvența persoanei fizice același lucru cu falimentul unei firme?
Nu. Legea nr. 151/2015 creează un sistem separat pentru persoanele fizice ale căror datorii nu rezultă din exploatarea unei întreprinderi.
După câte zile de neplată se prezumă insolvența?
Legea prevede o prezumție relativă de insolvență după 90 de zile de la scadență dacă datoria către unul sau mai mulți creditori nu a fost plătită.
Ce valoare minimă trebuie să aibă datoriile?
Pentru procedura pe bază de plan și lichidarea de active, valoarea-prag este de 15 salarii minime pe economie. Procedura simplificată folosește alte condiții și un plafon de cel mult 10 salarii minime.
Se oprește poprirea imediat după ce depun cererea?
Nu trebuie presupus că simpla depunere produce toate efectele. Suspendarea executărilor depinde de procedură și de etapa legală; de exemplu, în procedura pe bază de plan, suspendarea de drept operează de la aprobarea planului.
Mai curg dobânzile și penalitățile?
Legea prevede suspendarea anumitor dobânzi, penalități și accesorii în anumite etape ale procedurii. Există însă excepții, inclusiv pentru unele creanțe garantate.
Îmi pot pierde toate bunurile?
Nu orice procedură presupune lichidarea tuturor bunurilor. Tratamentul patrimoniului depinde de tipul procedurii, de bunurile urmăribile, de garanții și de planul aplicabil.
Cât durează planul de rambursare?
ANPC descrie procedura pe bază de plan ca având o perioadă de rambursare de până la 60 de luni.
Pot lua alt credit în timpul insolvenței?
Există restricții importante. În procedura simplificată, de exemplu, regula este că debitorul nu poate contracta noi împrumuturi pe durata perioadei de supraveghere, cu excepții strict prevăzute de lege.
La final sunt șterse automat toate datoriile?
Nu. Eliberarea de datorii reziduale se acordă numai dacă sunt respectate condițiile procedurii, iar anumite obligații sunt excluse de la reducere sau ștergere.
Insolvența personală este o procedură de redresare, nu o anulare instantanee a datoriilor
Pentru o persoană care nu mai poate susține realist ratele și celelalte obligații, Legea nr. 151/2015 poate oferi un cadru organizat pentru restructurarea datoriilor, protejarea unui nivel de trai rezonabil și, în anumite condiții, descărcarea de datorii reziduale.
Înainte de a începe procedura, trebuie analizate valoarea și tipul datoriilor, veniturile, bunurile, executările existente și procedura care se potrivește situației concrete.