" "
Aprobare în 98% din cazuri
Insolvența persoanei fizice în România: ce înseamnă și cum te poate ajuta

Primul credit cu reducere de până la 99,9%

Vreau să obțin lei
100 lei 5 000 lei 10 000 lei
svg shape

Cererile au fost procesate astăzi: 838

6 acum câteva minute:
A fost trimisă o cerere de credit de 1 000 lei, de către Cosmin
12 acum câteva minute:
A fost trimisă o cerere de credit de 10 000 lei, de către Vasile
15 acum câteva minute:
A fost trimisă o cerere de credit de 10 000 lei, de către Paula
Insolvența persoanelor fizice · România

Ce înseamnă procedura insolvenței persoanei fizice și cum te poate ajuta?

Insolvența personală este un mecanism legal destinat persoanelor fizice de bună-credință care au ajuns într-o situație în care veniturile și disponibilitățile lor nu mai sunt suficiente pentru plata datoriilor la scadență. În România, procedura este reglementată în principal de Legea nr. 151/2015 privind procedura insolvenței persoanelor fizice.

Scopul procedurii nu este ștergerea automată a tuturor datoriilor. Legea urmărește redresarea situației financiare, plata creditorilor într-o măsură cât mai mare și, dacă sunt respectate condițiile procedurii, posibilitatea eliberării de anumite datorii reziduale.

Important: insolvența personală nu este un „credit nou pentru achitarea creditelor vechi”. Este o procedură legală de restructurare sau lichidare a datoriilor, cu reguli, supraveghere și obligații clare pentru debitor.
90 de zile un reper important în prezumția legală de insolvență

Când este o persoană considerată în insolvență?

Legea definește insolvența ca situația în care fondurile bănești disponibile ale debitorului nu sunt suficiente pentru plata datoriilor pe măsură ce acestea devin scadente.

Există o prezumție de insolvență atunci când, după trecerea a 90 de zile de la scadență, persoana nu și-a plătit datoria către unul sau mai mulți creditori.

Prezumția este relativă, ceea ce înseamnă că situația concretă trebuie analizată, nu doar numărul de zile de întârziere.

Cine poate solicita procedura?

CONDIȚIA 01 Persoană fizică Datoriile vizate nu trebuie să provină din exploatarea unei întreprinderi de către debitor.
CONDIȚIA 02 Legătură cu România Persoana trebuie să aibă domiciliul, reședința sau reședința obișnuită în România de cel puțin 6 luni înainte de cerere.
CONDIȚIA 03 Insolvență reală Trebuie să existe o imposibilitate reală de a plăti obligațiile conform contractelor.
CONDIȚIA 04 Problema nu este doar temporară Nu trebuie să existe o probabilitate rezonabilă de revenire la capacitatea normală de plată în maximum 12 luni.
CONDIȚIA 05 Bună-credință Procedura este destinată debitorului care nu și-a provocat intenționat sau prin culpă gravă situația financiară.
CONDIȚIA 06 Pragul legal Pentru procedura pe bază de plan și lichidarea de active se aplică valoarea-prag prevăzută de lege.

Care este valoarea-prag?

Legea nr. 151/2015 definește valoarea-prag pentru procedura bazată pe plan de rambursare și pentru procedura judiciară prin lichidare de active ca fiind echivalentul a 15 salarii minime pe economie.

Deoarece salariul minim poate fi modificat, este mai corect să verifici pragul în funcție de valoarea aplicabilă la momentul în care intenționezi să depui cererea, nu să te bazezi pe o sumă în lei găsită într-un articol mai vechi.

Plan / lichidare Valoarea-prag prevăzută de lege este de 15 salarii minime pe economie.
Procedura simplificată Se aplică unei categorii speciale de debitori și presupune, între altele, obligații totale de cel mult 10 salarii minime pe economie.

Cele 3 proceduri de insolvență personală

Plan de rambursare
Pentru persoana care încă poate achita o parte importantă din datorii Debitorul și administratorul procedurii construiesc un plan care stabilește ce sume vor fi plătite, în ce termene și prin ce măsuri poate fi redresată situația financiară. ANPC prezintă această procedură ca având o durată de până la 60 de luni.
Lichidare de active
Pentru situații financiare mai grav compromise Bunurile și veniturile urmăribile pot fi valorificate pentru acoperirea pasivului. După închiderea lichidării poate exista o perioadă de supraveghere, iar ulterior, dacă sunt îndeplinite condițiile legale, instanța poate dispune eliberarea de datorii reziduale.
Procedură simplificată
Pentru o categorie limitată de debitori vulnerabili Este destinată persoanei cu obligații totale de cel mult 10 salarii minime, fără bunuri sau venituri urmăribile și care este peste vârsta standard de pensionare ori și-a pierdut total sau cel puțin jumătate din capacitatea de muncă.

Cum poate ajuta concret procedura?

Organizează toate datoriile într-un cadru legal În loc ca fiecare creditor să urmărească separat recuperarea, creanțele sunt tratate în cadrul procedurii colective stabilite de lege.
Poate suspenda executările silite În procedura pe bază de plan, după aprobarea planului, măsurile de executare silită asupra patrimoniului debitorului sunt suspendate în condițiile legii.
Poate opri acumularea unor accesorii În anumite etape ale procedurii, legea suspendă curgerea dobânzilor, penalităților și altor accesorii, cu excepțiile prevăzute pentru anumite creanțe garantate.
Protejează un nivel de trai rezonabil Nu toate veniturile sunt destinate creditorilor. Legea recunoaște necesitatea păstrării resurselor pentru locuire, hrană, transport, sănătate și alte nevoi esențiale.
Poate conduce la descărcarea de datorii După respectarea procedurii și a obligațiilor impuse, anumite datorii rămase neacoperite pot fi șterse în condițiile legii.
Oferă o cale de redresare Scopul declarat al Legii nr. 151/2015 este să ofere debitorului de bună-credință șansa de a-și reconstrui situația financiară.

Se oprește executarea silită?

Nu din simplul moment în care te gândești să depui cererea.

Efectele depind de procedura deschisă și de etapa în care se află aceasta.

Plan de rambursare aprobat Din momentul aprobării planului, legea prevede suspendarea de drept a executărilor silite pentru creanțele asupra patrimoniului debitorului.
Dobânzi și penalități După rămânerea definitivă a tabelului de creanțe, curgerea anumitor dobânzi, penalități și majorări este suspendată, cu excepțiile prevăzute de lege.
Codebitorii și garanții Protecția acordată debitorului nu înseamnă automat suspendarea executării împotriva codebitorilor sau terților garanți.

Ce înseamnă „nivel de trai rezonabil”?

Insolvența nu presupune ca debitorul și familia sa să rămână fără resurse pentru necesitățile de bază. Legea definește o categorie de venituri neurmăribile necesare menținerii unui nivel de trai rezonabil.

Locuire și utilități Sunt luate în calcul cheltuielile necesare pentru locuință și nevoile curente.
Hrană și sănătate Resursele necesare alimentației și îngrijirii medicale trebuie avute în vedere.
Transport și educație Pot fi luate în calcul cheltuielile necesare transportului și educației persoanelor aflate în întreținere.

Comisia de Insolvență la Nivel Central stabilește criterii pentru nivelul de trai rezonabil, iar ANPC a anunțat în martie 2026 actualizarea valorilor relevante în funcție de inflație.

Cum funcționează planul de rambursare?

PASUL 01 Sunt inventariate datoriile Sunt identificate creanțele, creditorii, veniturile și patrimoniul debitorului.
PASUL 02 Se stabilește bugetul realist Se separă cheltuielile necesare unui nivel de trai rezonabil de veniturile ce pot fi utilizate pentru plată.
PASUL 03 Se propune planul Sunt stabilite sumele și termenele în care creditorii urmează să fie plătiți.
PASUL 04 Planul este supravegheat Veniturile, bunurile, cheltuielile și respectarea obligațiilor sunt monitorizate pe durata procedurii.

Ce documente trebuie pregătite?

ANPC indică o serie de documente și informații necesare pentru analizarea situației financiare a debitorului.

✓
Lista creditorilor și datoriilor Trebuie identificate creanțele, sumele și creditorii cunoscuți.
✓
Venituri din ultimii 3 ani Sunt necesare informații și documente privind veniturile realizate.
✓
Estimări pentru următorii 3 ani Se analizează și veniturile care pot fi realizate în viitor.
✓
Bunurile deținute Se declară bunurile, conturile și alte elemente ale patrimoniului.
✓
Documente fiscale și cazier Pot fi solicitate cazierul judiciar, cazierul fiscal și alte documente prevăzute de procedură.
✓
Raport Biroul de Credit ANPC îl enumeră între documentele relevante pentru dosarul de insolvență.

Trebuie anunțați creditorii înainte?

Da. Legea prevede că, pentru cererea de deschidere a procedurii pe bază de plan, debitorul trebuie să își notifice intenția fiecărui creditor cunoscut cu cel puțin 30 de zile înainte de depunerea cererii.

Comunicarea trebuie făcută printr-o metodă care permite confirmarea primirii. Această etapă este importantă pentru a demonstra că creditorii au fost informați în mod corect despre intenția de a iniția procedura.

Care este diferența dintre plan, lichidare și procedura simplificată?

Procedură Cui i se adresează Ce se întâmplă Rezultatul posibil
Plan de rambursare Debitorului care poate genera venituri și poate rambursa o parte relevantă din datorii. Se stabilește un program de plăți și redresare financiară. După executarea planului poate urma eliberarea de datorii reziduale în condițiile legii.
Lichidare de active Debitorului a cărui situație nu permite redresarea printr-un plan realist. Sunt valorificate bunurile și veniturile urmăribile. După procedură și perioada de supraveghere poate interveni descărcarea de datorii reziduale.
Procedură simplificată Debitorului vulnerabil care îndeplinește strict condițiile art. 65. Există o perioadă de supraveghere de 3 ani și obligații speciale. Datoriile reziduale pot fi șterse dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege.

Procedura simplificată nu este disponibilă tuturor

Pentru această procedură trebuie îndeplinite cumulativ mai multe condiții. Totalul obligațiilor trebuie să fie de cel mult 10 salarii minime pe economie, debitorul să nu dețină bunuri sau venituri urmăribile și să fie peste vârsta standard de pensionare sau să fi pierdut total ori cel puțin jumătate din capacitatea de muncă.

Pe durata perioadei de 3 ani, persoana are obligații precum plata creanțelor curente, informarea comisiei cu privire la schimbări patrimoniale și, ca regulă, nu poate contracta noi împrumuturi.

Nu toate datoriile pot fi reduse sau șterse.

Legea nr. 151/2015 definește anumite „obligații excluse” care nu pot fi supuse eșalonării, reducerii sau ștergerii prin procedurile de insolvență. Printre acestea se află anumite obligații de întreținere și obligațiile rezultate din răspunderea penală sau contravențională. De aceea, înainte de inițierea procedurii trebuie verificată natura fiecărei datorii.

Se șterg toate datoriile la final?

Nu automat și nu în toate cazurile. Legea folosește conceptul de „eliberare de datorii reziduale”, adică ștergerea anumitor creanțe rămase după executarea procedurii, în limitele și condițiile stabilite de lege.

Debitorul trebuie să respecte obligațiile impuse, să declare corect veniturile și bunurile, să coopereze cu administratorul sau lichidatorul și să nu fraudeze creditorii.

De asemenea, eliberarea debitorului de datorii nu stinge automat obligațiile codebitorilor sau ale terților garanți.

Insolvența nu trebuie folosită ca metodă de evitare intenționată a plății.

Legea este concepută pentru debitorii de bună-credință. Pot exista motive de excludere dacă persoana și-a provocat intenționat ori prin culpă gravă insolvența, a acumulat datorii prin cheltuieli excesive deși știa că nu le poate suporta, a ascuns bunuri sau a încercat să prejudicieze creditorii.

Unde începe procedura?

Pentru procedurile administrate prin comisia de insolvență, cererea și documentele sunt depuse în cadrul mecanismului organizat potrivit Legii nr. 151/2015. Comisii teritoriale funcționează la nivelul județelor, iar aparatul tehnic este asigurat în cadrul ANPC.

ANPC are o Direcție dedicată Insolvenței Persoanelor Fizice și publică formulare, informații, criterii privind nivelul de trai rezonabil și date de contact pentru persoanele care analizează o astfel de procedură.

Pentru o situație complexă — de exemplu executare imobiliară, mai mulți creditori garantați sau litigii — poate fi utilă și o analiză juridică individuală înainte de depunerea cererii.

Întrebări frecvente

Este insolvența persoanei fizice același lucru cu falimentul unei firme?

Nu. Legea nr. 151/2015 creează un sistem separat pentru persoanele fizice ale căror datorii nu rezultă din exploatarea unei întreprinderi.

După câte zile de neplată se prezumă insolvența?

Legea prevede o prezumție relativă de insolvență după 90 de zile de la scadență dacă datoria către unul sau mai mulți creditori nu a fost plătită.

Ce valoare minimă trebuie să aibă datoriile?

Pentru procedura pe bază de plan și lichidarea de active, valoarea-prag este de 15 salarii minime pe economie. Procedura simplificată folosește alte condiții și un plafon de cel mult 10 salarii minime.

Se oprește poprirea imediat după ce depun cererea?

Nu trebuie presupus că simpla depunere produce toate efectele. Suspendarea executărilor depinde de procedură și de etapa legală; de exemplu, în procedura pe bază de plan, suspendarea de drept operează de la aprobarea planului.

Mai curg dobânzile și penalitățile?

Legea prevede suspendarea anumitor dobânzi, penalități și accesorii în anumite etape ale procedurii. Există însă excepții, inclusiv pentru unele creanțe garantate.

Îmi pot pierde toate bunurile?

Nu orice procedură presupune lichidarea tuturor bunurilor. Tratamentul patrimoniului depinde de tipul procedurii, de bunurile urmăribile, de garanții și de planul aplicabil.

Cât durează planul de rambursare?

ANPC descrie procedura pe bază de plan ca având o perioadă de rambursare de până la 60 de luni.

Pot lua alt credit în timpul insolvenței?

Există restricții importante. În procedura simplificată, de exemplu, regula este că debitorul nu poate contracta noi împrumuturi pe durata perioadei de supraveghere, cu excepții strict prevăzute de lege.

La final sunt șterse automat toate datoriile?

Nu. Eliberarea de datorii reziduale se acordă numai dacă sunt respectate condițiile procedurii, iar anumite obligații sunt excluse de la reducere sau ștergere.

Insolvența personală este o procedură de redresare, nu o anulare instantanee a datoriilor

Pentru o persoană care nu mai poate susține realist ratele și celelalte obligații, Legea nr. 151/2015 poate oferi un cadru organizat pentru restructurarea datoriilor, protejarea unui nivel de trai rezonabil și, în anumite condiții, descărcarea de datorii reziduale.

Înainte de a începe procedura, trebuie analizate valoarea și tipul datoriilor, veniturile, bunurile, executările existente și procedura care se potrivește situației concrete.

MI
AUTOR
Mihai Ionescu
Redactor specializat în credite de consum, supraîndatorare și protecția consumatorilor financiari din România.
Etichete populare
Luați un împrumut